Cultura

Cultura

Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activităţi culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea şi televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele şi bibliotecile, editarea de cărţi, cercetarea ştiinţifică, turismul cultural şi altele.

Arta interpretativă

Teatrul naţional de opera şi balet

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituţii concertistice:

  • Filarmonica Naţională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară);
  • Sala cu Orgă (orchestră de cameră şi cor de cameră);
  • Palatul Naţional (Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-concert”: formaţii artistice de muzică şi dansuri populare, de muzică uşoară).

Teatre

Republica Moldova are un total de 22 instituţii de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă şi balet, un teatru etno-folcloric şi 2 teatre de păpuşi. 17 teatre sînt situate în capitala ţării şi 5 — în alte localităţi. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaţionale acasă, întreprind turnee în Franţa, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte ţări.

Artele plastice

Termenul „arte plastice” încetăţenit în Republica Moldova înglobează trei genuri:

  • pictura (monumentală şi de şevalet)
  • grafica (de şevalet, de carte, afiş, reclamă şi altele)
  • sculptura (plastica "en ronde-bosse", basorelieful, relieful înalt, relieful de perspectivă)

În ultimii ani, în Moldova şi-au făcut apariţia "instalaţiile", "video-art", "sculptura cinetică", "grafica de calculator", "body-art", "performance" şi altele.

Arta populară este prezentată într-o varietate bogată de genuri, tipuri şi specii. Majoritatea dintre ele ţin de sfera „artelor decorative”: ceramică, covor popular, vestimentaţie tradiţională, prelucrarea pietrei şi a lemnului, obiecte confecţionate din piele, lozie, prelucrarea metalelor, jucării populare etc.

Săli de expoziţii: Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, galerii de expoziţii private.

Folclor

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine daco-latină şi cuprinde un sistem de credinţe şi obiceiuri populare, concretizate în muzică şi dans, în poezia şi proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular etc.

Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naţionale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a şi continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanţa originalităţii ei etnice.

Patrimoniul cultural

Vila urbană a lui Vladimir Herţa

În Republica Moldova s-a păstrat, fiind răspîndit în teritoriu, un important patrimoniu cultural de certă valoare: situri arheologice, case de locuit, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală, monumente şi instalaţii tehnice, ansambluri de construcţie — pieţe, străzi, cartiere, sate şi centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradiţională.

Patrimoniul cultural mobil este deţinut de către 87 muzee din ţară, dintre care 5 muzee şi 7 filiale sînt subordonate direct Ministerului Culturii şi Turismului, iar 66 — organelor administraţiei publice locale. Fondurile acestora conţin circa 700.000 piese de patrimoniu ce ţin de istoria şi cultura naţională şi cea universală.

Vas ceramică, cultura Cucuteni-Tripolie din satul Bîdragii Vechi

Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului tîrziu.

Ceramica culturii „Cucuteni-Tripolie” din perioada eneolitică este atestată în mai multe localităţi ale Republicii Moldova şi posedă valenţe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.

Cultura minorităţilor etnice

În Republica Moldova activează zeci de asociaţii etnoculturale. 18 minorităţi — ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, evrei, belaruşi, polonezi, germani, ţigani, greci, lituanieni, armeni, azeri, tătari, ciuvaşi, italieni, coreeni, uzbeci — dispun de asociaţii care activează sub formă de comunităţi, societăţi, uniuni, centre, fundaţii culturale etc.

În virtutea principiului egalităţii şi universalităţii legislaţiei culturale, minorităţile etnice au posibilitatea să-şi dezvolte cultura tradiţională, arta naţională. La Chişinău funcţionează Teatrul Dramatic Rus „A.P.Cehov”; la Ceadîr-Lunga (UTA Gagauzia) Teatrul Dramatic Găgăuz „Mihail Cekir”; la Taraclia — Teatrul Bulgarilor din Basarabia „Olimpii Panov”.